Rambursarea TVA este mai atent filtrată prin criterii de risc, iar existența cel puțin a unei situații din Anexa nr. 6 poate conduce la inspecție fiscală anticipată. Separat, obligația de a tipări anumite date ale bonului fiscal și sub formă de cod QR există deja, însă aplicarea sancțiunilor pentru lipsa acestor elemente este suspendată, în forma legislativă verificată la 26 octombrie 2026, până la 1 noiembrie 2026.

Două schimbări fiscale aparent diferite au aceeași direcție: ANAF primește și corelează tot mai multe date înainte de a valida o rambursare sau de a verifica o tranzacție. Pentru companii, efectul este foarte concret: calitatea raportărilor, relația cu furnizorii și configurarea corectă a sistemelor fiscale pot influența atât cash flow-ul, cât și riscul de neconformare.
În acest articol explicăm, pe înțelesul managementului, ce s-a schimbat în 2026 la rambursarea TVA și care este situația actuală a bonului fiscal cu cod QR.

1. Rambursare TVA în 2026: de ce este mai atent monitorizată

Prin Ordinul ANAF nr. 1.123/2026 au fost introduse mecanisme noi în procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare (DNOR), inclusiv o listă suplimentară de situații de risc. Ordinul ANAF nr. 1.425/2026, publicat ulterior, a clarificat analiza și a înlocuit Anexa nr. 6 cu forma aplicabilă în prezent.
Schimbarea esențială este că nu trebuie să existe mai multe semnale simultan. Dacă, în urma analizei, persoana impozabilă se află în cel puțin una dintre situațiile prevăzute în Anexa nr. 6, compartimentul de specialitate poate propune înscrierea sa în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită. Pentru contribuabilii la care riscul este confirmat, decontul se soluționează după efectuarea inspecției fiscale anticipate.
Ordinul nr. 1.425/2026 se aplică începând cu DNOR aferente lunii septembrie 2026 și trimestrului III 2026, cu termen legal de depunere până la 26 octombrie 2026 inclusiv. Pentru deconturile care erau deja în curs de soluționare la intrarea în vigoare a ordinului, se aplică regula tranzitorie potrivit căreia soluționarea se face conform procedurii în vigoare la data depunerii.

2. Cele 14 situații de risc care pot schimba traseul unei rambursări TVA

Anexa nr. 6 la Ordinul nr. 352/2022, în forma înlocuită prin Ordinul nr. 1.425/2026, conține 14 situații suplimentare față de cazurile deja prevăzute la art. 169 alin. (4) lit. a)-c) din Codul de procedură fiscală. Mai jos le redăm într-o formulare editorială compactă, fără a schimba conținutul juridic al criteriilor:

1. Administratori sau participanți semnificativi aflați în baza de risc. Persoana impozabilă are administratori sau participanți semnificativi la capitalul social care figurează în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA.
2. Legături cu alte persoane impozabile aflate în baza de risc. Aceiași administratori sau participanți semnificativi la capital dețin asemenea calități și la alte persoane impozabile care figurează în baza de date specială.
3. Răspundere solidară sau patrimonială înscrisă în cazierul fiscal. Persoana impozabilă, administratorii sau participanții semnificativi la capital au înscrise informații privind atragerea răspunderii solidare cu debitorul ori a răspunderii patrimoniale cu un debitor ajuns în insolvență, în condițiile prevăzute de lege.
4. Fapte sancționate ca infracțiuni. Persoanele cu atribuții de reprezentare sau administrare ori participanții semnificativi la capital au înscrise în cazierul fiscal fapte sancționate ca infracțiuni.
5. Regularizări cu impact semnificativ. Au fost efectuate regularizări ale TVA deductibile sau colectate în perioada din care provine suma solicitată, iar acestea au impact semnificativ asupra rambursării.
6. Creșterea semnificativă a sumei solicitate. Suma cerută la rambursare a crescut semnificativ față de solicitările anterioare.
7. Corecții frecvente de erori materiale. Există o frecvență ridicată a corecțiilor de erori materiale, cu impact semnificativ asupra sumei solicitate, fără a lua în calcul corecțiile efectuate din oficiu de organul fiscal.
8. Declarații fiscale lipsă la data depunerii DNOR. Nu sunt depuse D394, D390 sau D406 pentru care termenul legal de depunere a expirat.
9. Proceduri de prevenire a insolvenței. Persoana impozabilă se află într-o procedură de prevenire a insolvenței, potrivit legii.
10. Stare de insolvabilitate. Persoana impozabilă se află în insolvabilitate.
11. Societate înființată recent. Persoana impozabilă a fost înființată cu mai puțin de 6 luni înainte de depunerea DNOR supus soluționării.
12. Diferențe semnificative privind TVA colectată. TVA din facturile emise raportate în RO e-Factura și din bonurile fiscale raportate în RO e-Case de marcat este semnificativ mai mare decât TVA colectată pentru operațiuni interne înscrisă în deconturile perioadei din care provine suma solicitată, cu luarea în considerare a regulilor privind TVA la încasare.
13. Diferențe semnificative privind TVA deductibilă. TVA deductibilă pentru achiziții interne, inclusă în deconturile perioadei din care provine suma solicitată, este semnificativ mai mare decât TVA aferentă facturilor raportate de furnizori în RO e-Factura, cu luarea în considerare a regulilor privind TVA la încasare.
14. Riscuri la furnizorii care generează o proporție semnificativă din TVA deductibilă. Cel puțin unul dintre furnizorii relevanți se află în una dintre situațiile prevăzute expres de anexă:
    • figurează în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită;
    • figurează în baza de date a persoanelor pentru care s-a declanșat lichidarea voluntară sau s-a deschis procedura insolvenței;
    • are înscrise în cazierul fiscal fapte sancționate ca infracțiuni;
    • nu a depus D300, D394, D390 sau D406 pentru care exista obligația de depunere în perioada din care provine suma solicitată și al căror termen expirase la data analizei;
    • prezintă o diferență semnificativă între TVA din facturile/bonurile raportate prin RO e-Factura și RO e-Case de marcat și TVA colectată pentru operațiuni interne declarată, cu luarea în considerare a TVA la încasare;
    • se află în insolvabilitate, insolvență/reorganizare, faliment sau într-o procedură de prevenire a insolvenței;
    • înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA;
    • figurează în Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivați sau în registrul persoanelor a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată;
    • a fost înregistrat/reînregistrat în scopuri de TVA în ultimele 6 luni și utilizează o altă perioadă fiscală decât luna calendaristică pentru declararea și plata TVA;
    • a fost înființat cu mai puțin de 6 luni înainte de depunerea DNOR analizat.
    

Pentru management, punctul 14 este unul dintre cele mai importante: propria evidență poate fi corectă, dar situația unui furnizor din care provine o parte semnificativă a TVA deductibile poate influența analiza rambursării. Verificarea furnizorilor importanți devine astfel și o măsură de protejare a cash flow-ului.

3. ANAF poate desființa decizia de rambursare înainte ca banii să intre în cont

Una dintre modificările cele mai relevante este faptul că emiterea unei decizii de rambursare sub rezerva verificării ulterioare nu închide automat procedura. DNOR este considerat în curs de soluționare până la prima operațiune de stingere – prima compensare sau restituire, indiferent de suma stinsă. Dacă, în urma inspecției fiscale anticipate, întreaga sumă este respinsă, decontul rămâne în curs de soluționare până la comunicarea deciziei de impunere prin care suma este respinsă.
Dacă, înainte de compensare sau restituire, apar condițiile care impun soluționarea cu inspecție fiscală anticipată, decizia de rambursare emisă anterior poate fi desființată în condițiile procedurii. Decontul va continua apoi pe fluxul care presupune inspecție fiscală anticipată. Modelul deciziei de desființare prevede posibilitatea contestării în termen de 45 de zile de la comunicare.
Mesajul pentru cash flow este direct: o decizie emisă nu este același lucru cu o rambursare încasată. Pentru sumele importante, managementul ar trebui să evite să trateze banii ca disponibili înainte de compensarea sau restituirea efectivă.

4. Cerere de rambursare depusă după termen: soldul negativ nu mai urmează fluxul obișnuit de rambursare

Deconturile cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare depuse după expirarea termenului legal sunt supuse procedurii de corecție, din oficiu, a erorilor materiale din deconturile de TVA. Organul fiscal notifică persoana impozabilă cu privire la obligația de a prelua soldul negativ de TVA în decontul perioadei fiscale următoare.
Pentru o companie care conta pe rambursare într-o anumită perioadă, depunerea tardivă nu este doar o problemă administrativă: poate modifica momentul în care suma poate fi solicitată și poate afecta planificarea lichidității.

5. Codul de TVA anulat: tratamentul rambursării depinde de motivul anulării

Procedura face distincție între temeiurile de anulare a înregistrării în scopuri de TVA.
Pentru persoanele impozabile a căror înregistrare a fost anulată potrivit art. 316 alin. (11) lit. f), g) și i) din Codul fiscal, DNOR depuse potrivit art. 316 alin. (13) nu se supun procedurii obișnuite de soluționare a deconturilor cu opțiune de rambursare. În practică, restituirea urmează procedura generală aplicabilă și este legată de efectuarea inspecției fiscale.
Pentru anulările potrivit art. 316 alin. (11) lit. a), c)-e) și h), procedura DNOR se încheie. Sumele negative din decont pot fi cuprinse în primul decont depus după reînregistrarea în scopuri de TVA, la solicitarea contribuabilului. Dacă decizia de rambursare fusese deja emisă, dar DNOR era încă în curs de soluționare, organul fiscal emite decizia de desființare a deciziei de rambursare, în condițiile procedurii.

6. Termenul de 15 zile este pentru etapa de analiză, nu pentru plata rambursării

În forma modificată prin Ordinul nr. 1.123/2026, etapa de analiză prevăzută se finalizează în 15 zile lucrătoare de la depunerea decontului de TVA sau de la emiterea deciziei de îndreptare a erorilor materiale, după caz.
Acest interval nu trebuie confundat cu termenul în care banii intră efectiv în cont. Dacă este necesară inspecția fiscală anticipată, procedura continuă. Iar dacă inspecția este suspendată în condițiile Codului de procedură fiscală, termenul de soluționare se prelungește cu perioada suspendării.

7. Ce ar trebui verificat înainte de o rambursare TVA importantă

Din perspectiva CCFS, pregătirea unei rambursări semnificative ar trebui să înceapă înainte de bifarea opțiunii de rambursare în D300. O verificare preventivă poate identifica exact tipurile de neconcordanțe pe care noua analiză de risc le pune în prim-plan.

• corelarea D300 cu evidențele contabile și jurnalele de TVA;
• depunerea D390, D394 și D406 pentru termenele deja expirate;
• concordanța cu RO e-Factura și, unde este relevant, RO e-Case de marcat;
• explicația regularizărilor, corecțiilor și a creșterilor semnificative ale sumei solicitate;
• documentele care susțin investițiile și achizițiile din care provine soldul negativ;
• situația furnizorilor din facturile cărora provine o proporție semnificativă a TVA deductibile;
• impactul unei eventuale inspecții fiscale anticipate asupra cash flow-ului estimat.

Întrebarea utilă nu este doar „Cât TVA avem de recuperat?”, ci și „Putem explica și documenta rapid cum s-a format suma dacă ANAF o verifică înainte de plată?”

8. Ce este diferit pentru companiile nerezidente din Uniunea Europeană

Pentru persoanele impozabile nestabilite în România, dar stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene, rambursarea TVA suportate în România urmează procedura distinctă aprobată prin Ordinul ANAF nr. 2.809/2016, modificat inclusiv prin Ordinul nr. 1.610/2022.
Un punct esențial este statutul solicitantului în perioada de rambursare. Dacă acesta a fost înregistrat în scopuri de TVA în România potrivit Codului fiscal pe parcursul perioadei respective, compartimentul de specialitate întocmește referatul prin care propune respingerea rambursării în cadrul acestei proceduri. Dacă există suspiciuni privind anumite facturi, ANAF poate solicita o constatare la fața locului la furnizorul din România care a emis factura. Rezultatul poate fi rambursare integrală, rambursare parțială sau respingere.
Pentru un nerezident, verificarea eligibilității procedurii înainte de depunerea cererii este esențială: simpla înregistrare în scopuri de TVA în România în perioada vizată poate schimba traseul prin care taxa se recuperează.

9. Bon fiscal cu cod QR: obligația este deja în lege

A doua temă importantă pentru firme în această perioadă este bonul fiscal cu cod QR. OUG nr. 69/2024 a completat OUG nr. 28/1999 și a stabilit că data și ora emiterii bonului fiscal, numărul de identificare al bonului și seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal se tipăresc pe bon și sub formă de cod QR.
Scopul declarat al modificării este facilitarea preluării automate a datelor de către aplicații informatice și posibilitatea verificării, inclusiv de pe dispozitive mobile, a faptului că bonul a fost emis cu un aparat fiscalizat.

10. Derogarea de maximum doi ani nu se aplică automat tuturor caselor de marcat

OUG nr. 69/2024 prevede o derogare pentru modelele de aparate pentru care, în urma testării la ICI București, se constată că tipărirea tehnică a informațiilor în format QR nu este posibilă. Pentru aceste modele, utilizatorii au un termen de maximum doi ani de la intrarea în vigoare a ordonantei pentru conformare.
Această regulă nu trebuie prezentată ca o perioadă generală de grație de doi ani pentru toate aparatele de marcat. Ea este legată de constatarea tehnică realizată pentru modelul respectiv.

11. De ce implementarea codului QR nu depinde doar de comerciant

Guvernul a recunoscut expres, în preambulul OUG nr. 125/2024, că implementarea presupune mai multe etape interdependente: modificarea legislației secundare și terțiare, dezvoltarea software-ului de către distribuitorii autorizați, testarea modelelor la ICI București, obținerea suplimentelor de aviz tehnic și instalarea software-ului la aparatele de marcat de către tehnicienii de service. Actul arată că aceste etape nu sunt în responsabilitatea operatorilor economici.
Acesta este motivul pentru care conformarea nu poate fi rezolvată printr-o simplă setare făcută de comerciant și nici nu este recomandată modificarea independentă a aparatului.

12. 1 noiembrie 2026: ce este cert și ce este încă proiect

ACTUALIZARE: OUG nr. 43/2026 din 30.10.2026 – aplicarea sancțiunilor se amână până la data de 31.10.2027.

OUG nr. 68/2025 suspendă până la 1 noiembrie 2026 aplicarea sancțiunilor pentru emiterea bonului fără elementele vizate de textul legal, inclusiv datele prevăzute la art. 4 alin. (2^1) sub formă de cod QR. Dacă nu intervine o nouă modificare legislativă, această suspendare încetează la termenul prevăzut de actul în vigoare.

Separat, Ministerul Finanțelor a publicat la 1 aprilie 2026 un proiect de Hotărâre de Guvern pentru modernizarea sistemului caselor de marcat. Proiectul propune, între altele, actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF și indică 1 noiembrie 2026 ca termen de implementare pentru adaptarea sistemelor și transmiterea noilor date.

Este esențială diferența: termenul din OUG nr. 68/2025 privind suspendarea sancțiunilor este o regulă în vigoare; măsurile tehnice din proiectul Ministerului Finanțelor trebuie tratate ca proiect până la adoptarea și publicarea actului final.

13. Ce ar trebui să facă firmele acum pentru bonul fiscal cu cod QR

În condițiile în care implementarea tehnică depinde de modelul aparatului și de actualizările autorizate, recomandarea practică este să nu așteptați o eventuală sancțiune pentru a verifica situația.

• contactați distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată pentru modelul utilizat;
• cereți în scris informații privind disponibilitatea sau stadiul actualizării aprobate pentru codul QR;
• nu modificați independent software-ul fiscal și nu înlocuiți aparatul fără confirmarea soluției tehnice aplicabile;
• urmăriți actele publicate de Ministerul Finanțelor, ANAF și Portalul Legislativ, mai ales în apropierea datei de 1 noiembrie 2026;
• păstrați dovada demersurilor efectuate către distribuitor/service, în special dacă actualizarea nu este încă disponibilă din motive tehnice sau normative.

Obligația privind codul QR există deja. În acest moment, întrebarea practică pentru firmă este dacă modelul folosit poate fi adus în conformitate prin soluția autorizată și care este calendarul real de implementare pentru acel aparat.

14. Două teme diferite, aceeași lecție pentru management

Rambursarea TVA și bonul fiscal cu cod QR par două subiecte fără legătură. În realitate, ambele arată aceeași direcție a administrării fiscale: datele sunt tot mai digitalizate, mai ușor de corelat și mai greu de tratat izolat.
În cazul rambursării TVA, o neconcordanță între D300, RO e-Factura, declarațiile informative sau situația unui furnizor poate influența momentul în care compania recuperează banii. În cazul bonului cu cod QR, conformarea depinde de o infrastructură tehnică autorizată, iar termenul privind sancțiunile trebuie urmărit activ.
Pentru management, prevenția este mai ieftină decât corecția: verificați înainte de Cerera de rambursare, cereți explicații pentru diferențele de date și confirmați din timp cu furnizorii de tehnologie fiscală dacă sistemele folosite pot respecta noile cerințe.

15. Întrebări frecvente despre rambursare TVA și bon fiscal cu cod QR

16. Surse legislative și oficiale

• rdinul ANAF nr. 352/2022 – procedura de soluționare a DNOR
• Ordinul ANAF nr. 1.123/2026 – Monitorul Oficial nr. 823 din 28.09.2026
• Ordinul ANAF nr. 1.425/2026 – Monitorul Oficial nr. 868 din 16.10.2026
• Ordinul ANAF nr. 2.809/2016 – rambursarea TVA pentru persoane nestabilite în România, stabilite în alt stat UE
• Ordinul ANAF nr. 1.610/2022 – modificarea Ordinului nr. 2.809/2016
• OUG nr. 28/1999 – aparate de marcat electronice fiscale, forma consolidată
• OUG nr. 69/2024 – introducerea datelor sub formă de cod QR pe bon
• OUG nr. 125/2024 – etapele tehnice și suspendarea anterioară a sancțiunilor
• OUG nr. 68/2025 – suspendarea sancțiunilor până la 1 noiembrie 2026
• HG nr. 479/2003 – Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr. 28/1999
• Ministerul Finanțelor – proiect HG privind modernizarea caselor de marcat, 1 aprilie 2026